Există mai multe afecțiuni ginecologice care se pot rezolva cu succes prin intermediul intervențiilor pe cale vaginală. Sunt proceduri minim-invazive, care nu necesită aparatură specială, prin urmare costurile sunt mult mai mici, iar timpul de recuperare post-operatorie se reduce considerabil. Iată care sunt recomandările medicului specialist în obstetrică-ginecologie Iosif Niculescu:

De ce se feresc mulți chirurgi din România de intervențiile chirurgicale ginecologice pe cale vaginală?
Calea vaginală este cunoscută ca având niște dezavantaje în ceea ce privește câmpul operator care este mult redus, dar și în ceea ce privește vizibilitatea care, dincolo de o anumită limită, practic nu există. Iar acest lucru poate reprezenta un obstacol. Dacă este vorba de uter este nevoie de multă morselare, iar aceasta poate fi un eventual motiv pentru care nu toți chirurgii ginecologi preferă calea vaginală sau, mai bine zis, pentru care unii preferă mai degrabă calea abdominală. Trebuie menționat însă faptul că România are o bună tradiție în chirurgia pe cale vaginală.

Astfel de intervenții presupun alte costuri sau vreo aparatură specială, diferită de ce se folosește în general?
Presupun în primul și în primul rând experiența, pe care o ai sau nu o ai. Probabil, experiența în chirurgia pe cale vaginală se dobândește puțin mai greu. Nu este nevoie de echipamente speciale pentru acest tip de intervenție, poate câteva pense, instrumente simple. De aparatură sofisticată, nu se pune problemă. Luând în considerație perioadele mai scurte de spitalizare și recuperare, costurile sunt categoric mai mici.

Ce afecțiuni se pot trata cu succes prin astfel de intervenții chirurgicale?
Lista afecțiunilor este oarecum limitată în comparație cu lista problemelor care se pot rezolva pe cale abdominală. Există prolaps genital, tulburări de statică ale organelor genitale, care se rezolvă aproape exhaustiv pe cale vaginală (defecte de perete anterior vaginal, defecte de perete posterior lateral, incontinență urinară etc.), histerectomia totală pe cale vaginală, uneori asistată laparoscopic dacă ovarele și trompele trebuie excizate/verficicate. Există, de asemenea, tehnici consacrate pentru cazuri oncologice – tehnica lui Schauta-Amreich de histerectomie radicală pe cale vaginală cu eventuala excizie a ganglionilor din pelvis pe cale laparoscopică. Ce eventual nu se poate rezolva pe cale vaginală, se poate rezolva concomitent, în aceeași operație, pe cale laparoscopică. Calea combinată, vaginală/laparoscopic/endoscopic, este clar abordarea preferată, în acest moment, căii abdominale.

În ce situații NU se recomandă intervenția chirurgicală pe cale vaginală?
Lipsa experienței, lipsa unui training adecvat este principala contraindicație pentru intervențiile pe cale vaginală. La limita exciziei pe cale vaginală sunt fibroamele și tumorile benigne ale uterului de dimensiuni mari. Aderențele sau modificările anatomiei dupa infecții în pelvis sau în abdomen reprezintă o contraindicație, dat fiind faptul că se lucrează pe spații foarte mici, iar vizibilitatea este redusă.

Ce tip de anestezie se foloseste in interventiile chirurgicale pe cale vaginala?
Anestezia în intervențiile pe cale vaginală poate fi generală, dar în prezent se preferă anestezia loco-regională care, practic, înseamnă o injecție cu substanțe anestezice rahidian, spinal, epidural sau combinații ale acestor tehnici. Avantajele se regăsesc în lista complicațiilor care este mult redusă, durere post-operatorie mult redusă. Această anestezie permite ca pacienta să fie trează pe tot timpul intervenției dar nu simte nimic de la nivelul ombilicului în jos. Există și operații pe cale abdominală, în pelvis, la care se folosește acest tip de anestezie, nu reprezintă doar apanajul intervențiilor pe cale vaginală, dar mai ales aceste operații se pot realiza prin anestezii loco-regionale.

Ce intervenții de genul acesta se pot face in timpul sarcinii? În ce cazuri?
De principiu, în timpul sarcinii este de recomandat să se facă cât mai puține intervenții în sfera genitală, respectiv pe uter și anexe. Se fac doar în cazuri excepționale, amenințătoare de viață. De exemplu, există și la noi în țară câteva cazuri de cancer de col uterin rezolvate în timpul sarcinii care, altfel, ar fi avut o evoluțe galopantă. 
În toate celelalte cazuri unde indicația operatorie se poate amâna, se preferă efectuarea intervenției după naștere. Motivul constă în pericolul de a pierde sarcina printr-o manipulare intempestivă a uterului sau a colului uterin.

În cât timp se reface o pacientă după o astfel de intervenție? Și ce restricții post-operatorii se recomandă?
Din punctul de vedere al recuperarii post operatorii, operațiile pe cale vaginală au un avantaj categoric: timpul de recuperare este mult mai scurt. Desigur, există necesitatea unei reduceri a activitații fizice și sexuale de câteva săptămâni, dar după câteva zile pacienta poate fi externată. Am avut cazuri care s-au externat și la 24 de ore după operație. De regula, în maxim două săptămâni pacientele sunt capabile să iși reia viața într-o oarecare normalitate. Durerile post operatorii sunt categoric mult reduse.
Contactul sexual este restricționat pentru 6-8 săptămâni post-operator. De asemenea, activitațile fizice intense sunt de evitat, mai ales în cazul sportivelor.

Interviu publicat în articolul de pe site-ul www.suntmamica.ro!